|
Realitatea societății şi lumii în care trăim, aproape indiferent de zona geografică, se confruntă cu mari schimbări pe multe planuri și, evident, în centrul acestor schimbări este omul.
Abudența de informație produce o stare complexă privind percepția realității. Explozia informațională a ajuns până la punctul în care umanitatea, dotată cu inteligență analitică, își pune întrebarea: care este raportul între persoană şi informație, cum ne raportăm noi la informație, dacă informația este devărată sau falsă, ce este realitatea, şi recenta întrebare, cine şi cu ce scop au fost scrişi algoritmii analizați de programele computerizate pe care le numim inteligență artificială?
Cum va mai fi libertatea omului și rânduiala lui Dumnezeu (mai nou numită rânduială naturală) în față cu schimbările tehnologiei cu toate ramurile ei: medicină, biologie, mecanică, etc...?
O altă întrebare specifică pentru noi creștinii: cum ne situam și cum răspundem lumii acestor provocări extrem de complexe, mai depune teologia contemporană efortul necesar de a face cunoscut Adevărul descoperit de Iisus Hristos, sau ne integrăm în devierile de la adevăr si aberațiile lumii contemporane?
Acestea sunt doar cateva întrebări schematice pe care trebuie ca fiecare dintre noi să ni le punem.
Răspunsul? Da, răspunsul îl avem: întruparea Logosului divin.
Omul lipsit de cunoașterea Adevărului descoperit de Dumnezeu își poate pierde rostul, fără adevăr şi fără cunoaşterea lui se va rătăci, va avea o morală distorsionată, va fi folosit ca un obiect, dintr-o ființa cu sens va fi transformat într-una fără sens.
Sfânta Scriptura este cea mai importantă sursa de informație din istoria lumii, a răspuns întrebării fundamentale pe care umanitatea și-a pus-o: cine sunt, de unde vin și unde mă duc şi care este sensul lumii.
Darul dumnezeiesc al libertății de conștiința al omului şi libertatea de a alege a generat ca adevărul să fie primit sau refuzat, rânduiala stabilită de Creator să fie pusă în practică sau ignorată.
Sfinții părinți ai bisericii (amintesc de câțiva dintre ei: Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigore de Nissa, Sfântul Isaac Sirul, Sfântul Simeon noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama) ne-au ajutat să înțelegem Scripturile, că Dumnezeu este Adevărul şi realitatea ultimă spre care fiecare om trebuie să aspire: „Iar viaţa veşnică, aceasta este: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos” (Ioan 17, 3).
Cunoaştem că informația nu poate fi distrusă, are trăsătură dumnezeiască precum şi omul, chip al Logosului Dumnezeiesc.
Interpretarea greşită atât a Sfintei Scripturi cât şi a științei (ca descoperire a mecanismului prin care funcționează creația lui Dumnezeu), este o insultă la adresa lui Dumnezeu şi este spre căderea şi suferința noastră a tuturor oamenilor, cât şi a naturii din jurul nostru.
Sfântul părinte Isaac Sirul mărturisea o întrebare a omului: "Cum anume să cunoaştem Fiinţa nevăzută, a Cărei fire e fără început şi Care e unică în ea însăşi, Care prin fire e dincolo de cunoaştere, de orice minte şi simţire a fiinţelor create, Care e dincolo de timp şi de spaţiu fiind Creatorul lor(?)..." -Cuvinte către singuratici II 10,18
Cunoaşterea lui Dumnezeu o putem face numai prin Iisus Hristos şi cu Harul Sfântului Duh, trebuie să ne dăruim mai multă linişte, să începem cu abecedarul vieții în Hristos şi să punem în practică dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor,(Gal. 5, 22), să ne amintim de îndemnul Sfântului Pavel: “Stați deci tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi şi nu vă prindeți iarăşi în jugul robiei”(Gal.5,1), să ne bucurăm că suntem copiii lui Dumnezeu şi nu nişte rătăciți prin vastul univers.
“Învrednicește-mă, Doamne, să înțeleg motivul nădejdii pentru care m-ai plăsmuit cu voia Ta de la bun început, ca să văd slava Ta veșnică. Căci mai înainte ca să existăm ai vrut în iubirea Ta ca făptura creată să existe ca să Te simtă pe Tine! “ (Sf. Isaac -Cuvinte către singuratici II- Cuv.1 - 87)
(*) Sf. Isaac a trait in secolul VII, originar din Qatar si autor al celor mai profunde scrieri de spiritualitate ortodoxă tradus in multe limbi, inclusiv in limba japoneza)
|
